Mighty Sounds 2012 şi-a găsit loc pe calendarul meu înca de prin ianuarie,
dar iată şi de ce anume: cu scopul strict al supraviţuirii friguroaselor zile
ce prin Banat ţin mai nou până către luna mai (deşi mie sincer până prin iunie
nu mi-e cald niciodată), la început de an planific deja evenimentele pentru
vară...Anul acesta am beneficiat de câteva momente deosebite, iar Mighty Sounds
probabil că va rămâne în cap de listă, pentru că în Cehia am avut de toate:
concediu, prieteni (vechi şi noi), concerte şi câteva bucăţele de soare, exact
cum îi prinde omului bine la un festival de amploare.
Am pornit noi pe drumul Cehiei în
număr de patru (cu bagajul de cunoştine din 2011) hotărâţi că vom ajunge cu o
zi înainte de începerea prorpiu-zisă a festivalului, asta pentru că distanţa de
peste 700 de kilometri parcurşi cu maşina nu e chiar o joacă de copii...Drumul
a fost lung, pe mari porţiuni din el am dormit, dar somnul din maşină e ca
frecţia la picorul de lemn, aşa că tot amorţită şi obosită am ajuns la destinaţie.
Am avut privilegiul de a vedea cum se ridică ultima parte a festivalului, cu
probe de lumini, sunet şi chiar de bere la butoi. Primul lucru pe care l-am
remarcat la poporul nu chiar vecin, dar prieten, e că cehii nu se enervează şi
nu strigă unii la laţii, iar dacă se strâng în grupuri mai mari de trei
persoane râd mult şi des. Vă mai pot spune că cehii sunt oameni politicoşi,
dornici mereu de taclale cu necunoscuţii, dar care din păcate în marea lor
majoritate nu vorbesc nici engleza nici alte limbi de cirulaţie internaţională,
aşa că ne-au cam durut mâinile de atâta vorbit cu ei timp de patru zile...
Tabor-ul, situat in partea de sud a
Boemiei, este un oraş despre care am aflat că a trecut prin multe încercări
de-a lungul istoriei, dintre care cele mai multe legate de latura religios-reformatoare,
chestie în care cehii de azi nu excelează, fiind cunoscut faptul că vecinii
lor, slovacii, sunt mult mai credincioşi. Pe de altă parte însă, aceştia îşi
respectă valorile naţionale şi locale în aşa măsură încât scena principală se
numeşte Jan Hus (1369-1415 - teolog reformator ceh, ars pe rug pentru
ideile sale anti-papale şi un mare contribuitor la dezvoltarea limbii literare cehe
prin scrierile sale), iar scena secundară Jan Žižka (supranumit “John
the One-Eyed Žižka of the Chalice”, mic nobil, venit din anii 1400, care
a participat activ in cruciadele husite pe post de conducător de oştiri inclusiv
taborene).
...despre zilele de festival vă povestesc in partea II, cea care curând îşi va face loc aici...
