Am zis că nu fac politică...Da' eu cu cine votez?

Adevărul e că nu mă mai pot abţine..Câteva chestii chiar trebuie spuse, mă roade rău tastatura şi deja nu mai suport, sper să nu vă plicitsesc şi să-mi păstrez coerenţa şi calmul până la final:
Prima chestiune şi (cred eu) cea mai importanta e că noi, românii, nu avem clasă politică! Toţi  burtoşii, avizi de putere şi sictiriţi se plimbă de la o formaţiune la alta, iar partidele istorice sunt demult...doar istorie. Îi văd pe I.C.Brătianu sau I. Gh. Duca (vechii PNL-işti) cum se tot învârt ei în pământ precum puiul în rotisor de când cu alianţele de compromis, din care cea mai tare e asta cu USL-ul, când stânga a dat mâna cu dreapta politică, în continua luptă pentru ciolan (sau ce o mai fi rămas din el)...Pe de altă parte, îmi pot imagina un rotisor vecin în care Iuliu Maniu îşi exprimă (precum în "Lacul" lui Eminescu “în cuibar rotind de ape”) părerea legată de "forţa" PNŢCD, care de prin 2007 s-a tot fracţionat până a reuşit să îşi piardă şi ultimul stindard (cel din Timişoara)... PD-L-ul (format din comasarea prin fuziune a Frontului Salvării Naţionale cu Partidul Democrat, lucru foarte important de reţinut) este la pământ de când cu preşedintele marinar şi a fost aspru sancţionat la alegerile locale, când orice era mai bun ca PD-L pentru alegători (mare parte din ei  extrem de vârstinicii ce hotărăsc viitorul tinerilor prea leneşi pentru a-şi exprima dreptul de vot, cel pentru care s-a murit în decembrie '89, dar ăsta e alt subiect)...

 
Mai avem şi partidele utopice, Partidul Poporului şi Partidul Poporului Dan Diaconescu (cu fără prea mari diferenţe între ele), care încep să prindă la public, la acel public semi-analfabet, mereu cu foamea în stomac şi dornic de miracole - cum ar fi dublarea salariilor şi a pensiilor fără un plan stabilit anterior sau vreo platformă politică aşa, ca la carte.... Mai apar în menţionările recente şi alte utopii politice, ca de exemplu UNPR (din 2008, format de membrii de partid ai PSD, PNL şi PC – încă mă întreb - cum naiba?) sau PRM, a căror simpatizanţi s-au mutat (evident) spre noul idol Dan Diaconescu, "viitorul preşedinte al României", cel care e capabil să vorbească cu decedaţii prin telefon, în direct. Sigur că trebuie menţionate şi partidele minorităţilor naţionale, din care UDMR-ul se unduieşte după cum bate briza puterii centrale, FDGR-ul, care nu prea mai are simpatizanţi sau membri din motive de emigrare şi cele două partide ale rromilor care la alegerile locale au fost votaţi cu ştampile pe ambele partide, lucru ce îl garantez; am văzut cu ochii mei treaba asta, în calitate de membru într-o comisie de votare...Şi-or mai fi şi alţii, dar mie importanţi în politica actuală aceştia mi se par...

Oarecum inspirată de ideea ştampilării multiple, am vrut să fac o campanie care se numeşte "Votează-i pe toţi pentru că toţi sunt la fel!" dar am aflat că este ilegal, deşi ar fi meritat o asemenea atitudine din partea maselor nemulţumite…
Pe de altă parte i-am auzit pe unii şi pe altţii că n-au fost la vot la alegerile locale pentru că a fost prea cald, secţia cam departe, a fost ziua mătuşii, etc., etc.
În aceste condiţii nu ne rămâne decât să tragem ponoasele recentei "urecheli" politice (admonestare făcută de către majoriatea vâstrnicilor, tot ăia care l-au votat ani la rândul pe "domnul"  Iliescu) şi să ne plângem că Robu dă 90.000 lei pentru Inna şi n-a vrut să scoată nimic pentru Gărâna, în urma unor răfuieli mai mult sau mai puţin personale, să ne uităm cum domnul primar dă cu amenzile în micile societăţi comerciale din Centru (am înţeles că prin Complexul Studenţesc ar fi şi afacerile lui, deci acolo vor trăi shaorma, kebabul şi alte cele mult şi bine).
La nivel naţional, aşa cum e de aşteptat, situaţia e mai mult decât hilară: Adrian Năstase „îşi dă” cu pistolul pe lângă gât, într-o mascaradă super-mediatizată, timp în care alţii fac răsturnări de putere ce mie-mi miros a fi nedemocratice (nu că ar fi bun „Chiorul” de ceva, să nu mă înţelegeţi greşit), se mai face circ şi cu strainătatea, problema fiind „cine merge la un summit” la care oricum România nu are nici un cuvânt de spus pentru că România a luat demult poziţia „capul ce se pleacă, bagă-n buzunar şi restul (poporului) să mai aştepte”, creşte valuta, mie îmi cresc chiria şi mare parte din valoarea facturilor curente, îmi creşte şi tensiunea  odată cu alerta politică şi ajung ca Cetăţeanul Turmentat să mă întreb, cu gândul la referendum, alegerile din noiembrie sau ce o mai fi de ştampilat prin şcoli şi grădiniţe: „Dom’le, toate ca toate, dar eu cu cine votez?”

p.s.
Avea dreptate Mike McColgan (pe care l-am văzut duminică cu Street Dogs în închidere de Mighty Sounds) când zicea el frumuşel de pe scenă, cu referire la aria internaţională: "Fuck politics!"  Iar pentru ale noastre, cele muzicale, să ne găsim mai degrabă sprijin din partea marilor magnaţi ce vând bere, suc şi alte cele şi să ne rugăm ca "partea română" să nu fie implicată politic! 

p.p.s
Scriind aceste rânduri, mi-a sărit în ochi un alt articol despre un festival ce se mută din Jimbolia în Timişoara (şi am aflat rapid, de pe net, că acolo s-a întâmplat o altă inversiune politică, în care UDMR-ul a pierdut scaunul Primăriei in favoarea PD-L) şi aproape că mă bufneşte râsul văzând în ce mod se răzbună politicienii unii pe alţii prin intermediul pârghiilor umane, cultural-artistice şi de viitor...